Dezbaterea succesiunii: la notar sau în instanță

Cele două căi

În România, dezbaterea succesiunii se poate face pe două căi alternative: procedura notarială necontencioasă, reglementată de Legea nr. 36/1995 a notarilor publici, și procedura judiciară, în fața instanței civile. Alegerea depinde de înțelegerea dintre moștenitori.

Procedura notarială

Este calea preferată pentru moșteniri necontencioase. Pașii principali:

1. oricare dintre moștenitori sesizează un notar din circumscripția ultimului domiciliu al defunctului;
2. se verifică dacă există un dosar deschis în Registrul Național Notarial al Evidenței Succesiunilor (RNNES);
3. se constituie dosarul cu certificat de deces, certificate de stare civilă, certificate fiscale, acte de proprietate, eventuale testamente;
4. se citează toți moștenitorii;
5. se identifică rezervatarii;
6. se inventariază masa succesorală;
7. se eliberează certificatul de moștenitor.

Termenul

Acceptarea succesiunii trebuie făcută în 1 an de la deschiderea succesiunii (data decesului), conform art. 1.103 Cod civil. Vezi și acceptarea moștenirii. Dezbaterea succesorală propriu-zisă nu are termen, dar întârzierea poate complica situația cu impozitele și cu eventualii creditori.

Costurile la notar

• onorariul notarial calculat după valoarea masei succesorale (procent degresiv);
• impozitul pe transfer (1% din valoarea bunurilor imobile, dacă dezbaterea se face peste 2 ani de la deces);
• taxa de înscriere în Cartea Funciară;
• cheltuielile cu certificatele și extrasele.

Pentru moștenitorii fără posibilități, există ajutorul public judiciar.

Când se merge în instanță

Instanța se sesizează atunci când:

• moștenitorii nu se înțeleg cu privire la calitatea de moștenitor;
• este contestată valabilitatea testamentului;
• există dispute cu privire la masa succesorală (ce intră, ce nu intră);
• se cere reducțiunea liberalităților excesive (depășesc cotitatea disponibilă);
• se cere partajul succesoral judiciar;
• există moștenitori minori sau puși sub interdicție.

Procedura judiciară

Acțiunea se introduce la judecătoria de la ultimul domiciliu al defunctului. Se plătește taxa de timbru proporțională cu valoarea succesiunii. Instanța poate dispune expertize pentru evaluarea bunurilor și pronunță o hotărâre de partaj. Codul civil pe legislatie.just.ro.

Combinația celor două

În practică, este frecvent ca aspectele necontencioase (acceptarea, identificarea moștenitorilor) să se rezolve la notar, iar partajul propriu-zis al bunurilor să fie făcut ulterior în instanță. Un alert StatusDosar.ro vă notifică imediat ce instanța fixează termen sau pronunță soluția.