Perimarea dosarului — ce înseamnă și cum se evită

Ce este perimarea?

Perimarea (art. 416–422 din Noul Cod de Procedură Civilă) stinge procesul civil atunci când, din vina reclamantului, judecata a rămas în nelucrare timp de 6 luni. Este o sancțiune procedurală menită să descurajeze litigiile abandonate.

Perimarea afectează procesul, nu dreptul: dacă dreptul la acțiune nu s-a prescris, se poate introduce o nouă cerere după permare.

Când curge termenul de perimare?

Termenul de 6 luni curge de la ultimul act de procedură efectuat din inițiativa uneia dintre părți. Actele instanței (citații, rezoluții) nu întrerup perimarea. Termenul se întrerupe prin:

• depunerea unui act de procedură de oricare dintre părți (cerere, precizare, achitare taxă de timbru);
• cererea de fixare a termenului, dacă instanța nu a fixat termen din oficiu.

Termenul se suspendă dacă judecata este suspendată din cauze independente de voința părților (art. 418 NCPC).

Cum se constată perimarea?

Perimarea se poate constata:

1. Din oficiu — instanța verifică din proprie inițiativă dacă termenul a expirat.
2. La cerere — oricare parte sau procurorul poate invoca perimarea (art. 420 NCPC).

Hotărârea de constatare a perimării poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare (art. 421 alin. 2 NCPC).

Efectele perimării

• Actele de procedură efectuate în dosarul perimat se desființează.
• Taxa de timbru nu se restituie.
• Hotărârile pronunțate parțial (ex: soluționarea unei excepții) rămân valabile.
• O nouă cerere pe același drept este posibilă dacă prescripția nu a intervenit.

Perimarea în practică

Perimarea intervine frecvent în dosarele suspendate voluntar (la acordul părților), dacă niciuna nu solicită reluarea judecății în 6 luni. De aceea, urmărirea dosarelor pe portal.just.ro este esențială — o alertă automată pe StatusDosar.ro îți arată când nu mai există termene programate.