Achiesarea pârâtului — recunoașterea pretențiilor în instanță

Ce este achiesarea?

Achiesarea (art. 436–437 NCPC) este actul prin care pârâtul recunoaște că pretențiile reclamantului sunt întemeiate și acceptă să fie condamnat. Poate fi totală (pentru toate pretențiile) sau parțială (pentru o parte din ele).

Achiesarea la pretenții nu se confundă cu achiesarea la hotărâre — aceasta din urmă înseamnă că o parte acceptă hotărârea pronunțată și renunță la căile de atac.

Procedura

• Pârâtul declară achiesarea verbal în ședință (consemnată în încheiere) sau în scris.
• Instanța ia act și pronunță hotărârea în favoarea reclamantului.
• La achiesarea totală, cheltuielile de judecată sunt suportate de pârât.
• La achiesarea parțială, instanța continuă judecata pentru restul pretențiilor.

Efecte

• Hotărârea pronunțată este titlu executoriu.
• Pârâtul care a achiesat nu mai poate ataca cu apel partea pentru care a recunoscut pretențiile (art. 463 NCPC).
• Taxa de timbru nu se restituie reclamantului.

Comparație cu tranzacția

Spre deosebire de tranzacția judiciară (concesii reciproce), achiesarea este un act unilateral al pârâtului. Reclamantul nu face nicio concesie. Este avantajoasă pentru reclamant tocmai pentru că obține tot ce a cerut, fără negociere.