Renunțarea la judecată: cum funcționează și ce efecte produce

Ce este renunțarea la judecată?

Renunțarea la judecată (art. 406-408 NCPC) este actul prin care reclamantul retrage cererea de chemare în judecată înainte sau în cursul judecății. Spre deosebire de renunțarea la drept, reclamantul nu abandonează dreptul material: poate introduce o nouă cerere ulterior, dacă prescripția nu a intervenit.

Condiții și procedură

• Înainte de comunicarea cererii către pârât: reclamantul poate renunța fără acordul pârâtului, oricând.
• După comunicare, până la primul termen: renunțarea este liberă, fără consimțământ.
• La sau după primul termen: renunțarea necesită acordul pârâtului, dacă acesta are un interes legitim în continuarea judecății (ex: vrea să se stabilească netemeinicia cererii).

Cererea de renunțare se poate face verbal, în ședință (consemnată în încheiere), sau în scris.

Efecte

• Instanța pronunță o hotărâre de expedient prin care ia act de renunțare și închide dosarul.
• Reclamantul suportă cheltuielile de judecată ale pârâtului, dacă acestea au fost solicitate.
• Taxa de timbru plătită de reclamant se restituie în proporție de 50% dacă renunțarea intervine înainte de primul termen; nu se restituie ulterior.
• Efectul puterii de lucru judecat (res judicata) nu se produce: dreptul poate fi valorificat din nou.

Diferența față de renunțarea la drept

Renunțarea la judecată lasă dreptul intact. Renunțarea la drept stinge definitiv și dreptul material: o acțiune ulterioară cu același obiect nu mai este posibilă.

Dacă urmăriți un dosar pe StatusDosar.ro în care reclamantul a renunțat, veți vedea soluția „ia act de renunțare la judecată" și dosarul se va închide fără soluție pe fond.