Excepția de litispendență: două procese identice, o soluție
Litispendența intervine când același litigiu (aceleași părți, obiect și cauză) este pe rolul a două instanțe în același timp. Dosarul mai nou se trimite la instanța mai veche.
Definiție
Ce este litispendența?
Litispendența (art. 138 NCPC) apare atunci când aceeași pricină, cu aceleași părți, același obiect și același temei juridic, se judecă în același timp la două instanțe diferite. Soluția: instanța mai nou sesizată se dezînvestește și trimite dosarul la instanța mai veche, evitând hotărâri contradictorii.
Condiții de aplicare
Trebuie îndeplinite cumulativ:
- Identitate de părți (aceleași persoane, nu contează dacă poziția procesuală e inversată: reclamant în un dosar, pârât în altul).
- Identitate de obiect (același drept pretins).
- Identitate de cauză (același temei juridic).
- Ambele dosare să fie în curs de judecată (nu unul deja soluționat: acolo operează excepția lucrului judecat).
Procedura
- Excepția se invocă de parte sau de instanță din oficiu, la prima zi de înfățișare.
- Instanța mai recent sesizată se dezînvestește și trimite dosarul la instanța anterior sesizată.
- Dacă instanțele sunt de același grad, dosarul se trimite la prima instanță sesizată.
- Dacă sunt de grade diferite, dosarul se trimite la instanța superioară.
Diferența față de excepția lucrului judecat
Litispendența = ambele dosare sunt în curs. Lucrul judecat = unul dintre dosare este deja soluționat definitiv. Efectul litispendenței este trimiterea: efectul lucrului judecat este respingerea noii cereri.
Întrebări frecvente
Da, dar cu reguli speciale. În litigii UE se aplică Regulamentul Bruxelles I bis (1215/2012). Instanța sesizată ulterior suspendă judecata până la stabilirea competenței instanței sesizate anterior.
Taxa plătită la instanța care s-a dezînvestit se transferă la instanța competentă. Nu se plătește din nou.
Ai un dosar pe rol?
Caută-ți dosarul. Pe pagina lui alegi cum vrei să-l urmărești.