Cererea reconvențională — când pârâtul formulează pretenții proprii
Cererea reconvențională este acțiunea prin care pârâtul formulează, în același dosar, pretenții proprii împotriva reclamantului. Se judecă împreună cu cererea principală prin aceeași hotărâre.
Definiţie
Ce este cererea reconvențională?
Cererea reconvențională (art. 209–210 NCPC) este instrumentul prin care pârâtul devine și reclamant în același dosar, formulând pretenții proprii față de reclamant. Nu este o simplă apărare — este o acțiune distinctă, judecată împreună cu cererea principală.
Când se depune?
- Odată cu întâmpinarea sau, dacă aceasta nu era obligatorie, cel târziu la primul termen de judecată (art. 209 alin. 4 NCPC).
- Depusă tardiv, poate fi respinsă ca atare; instanța apreciază.
Exemple practice
- Reclamantul cere rezilierea contractului; pârâtul cere prin reconvențională daune pentru că reclamantul a întârziat prima la plată.
- Acțiune în divorț: pârâtul cere prin reconvențională custodia copilului sau împărțirea bunurilor.
- Acțiune în revendicare: pârâtul cere prin reconvențională contravaloarea îmbunătățirilor aduse bunului.
Efecte
- Se judecă prin aceeași hotărâre cu cererea principală.
- Dacă reclamantul renunță la cererea principală, reconvențională continuă ca cerere de sine stătătoare.
- Dacă judecata reconvenționalei ar întârzia cererea principală, instanța poate disjunge.
- Se timbrează separat, la valoarea pretențiilor pârâtului.
Ai un dosar pe rol?
Primești notificări automate la orice modificare — termen nou, soluție pronunțată, schimbare stadiu. Gratuit pentru primul dosar.