Tipuri de cauze

Succesiune
în România

Tot ce trebuie să știi despre succesiune: cum funcționează procedura, drepturile moștenitorilor și cum verifici stadiul dosarului online.

Ce este succesiunea?

Succesiunea (moștenirea) este procesul legal de transmitere a patrimoniului unei persoane decedate către moștenitorii săi. Dreptul succesoral românesc este reglementat de Codul civil (art. 953-1163) și prevede două tipuri de succesiune: succesiunea legală (bazată pe relația de rudenie) și succesiunea testamentară (bazată pe un testament).

Procedura succesorală poate fi realizată notarial (când toți moștenitorii sunt de acord) sau judiciar (când există neînțelegeri privind masa succesorală, calitatea de moștenitor sau testamentul). Dosarele de succesiune judiciară sunt judecate de instanța de la ultimul domiciliu al defunctului.

Concepte cheie includ: rezerva succesorală (partea minimă garantată anumitor moștenitori), termenul de opțiune (1 an pentru acceptare sau renunțare) și inventarul succesoral (lista completă a bunurilor, drepturilor și datoriilor defunctului).

Etapele procedurii succesorale

1

Deschiderea succesiunii

Succesiunea se deschide la momentul decesului, la ultimul domiciliu al defunctului. Moștenitorii au la dispoziție 1 an pentru a accepta sau renunța la moștenire. Acceptarea poate fi expresă (declarație notarială) sau tacită (acte care demonstrează intenția de a fi moștenitor).

2

Procedura notarială (fără dispute)

Când toți moștenitorii sunt de acord, un notar public gestionează succesiunea. Notarul identifică moștenitorii, inventariază masa succesorală și eliberează certificatul de moștenitor. Este cea mai rapidă cale, finalizată de obicei în 1-3 luni.

3

Procedura judiciară (cu dispute)

Când moștenitorii nu sunt de acord privind masa succesorală sau cotele, cauza ajunge în instanță. Instanța stabilește cine sunt moștenitorii, componența și valoarea masei succesorale și cota fiecărui moștenitor. Se pot dispune expertize pentru evaluarea bunurilor.

4

Partajul (împărțeala)

Masa succesorală se împarte între moștenitori prin acord sau prin hotărâre judecătorească. Se preferă partajul în natură unde este posibil. Când bunurile nu pot fi împărțite fizic (ex: un singur apartament), instanța poate dispune vânzarea și distribuirea sumelor.

5

Înregistrare și transfer

După obținerea certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești, moștenitorii trebuie să înregistreze transferul imobilelor la Cartea Funciară și să actualizeze evidențele pentru conturi bancare, vehicule și alte bunuri înregistrate.

Termene importante

1 an Termenul de opțiune — termen de acceptare sau renunțare la moștenire (de la data decesului)
30 zile Termen de apel împotriva hotărârii judecătorești în succesiune
1-3 luni Durata tipică pentru succesiunea notarială (fără dispute)
6 luni - 3 ani Durata tipică pentru succesiunea judiciară (cu dispute)
½ cotă legală Rezerva succesorală — cota minimă garantată moștenitorilor protejați
Fără limită Nu există termen de prescripție pentru partajul (împărțeala) între co-moștenitori

Cum verifici dosarul de succesiune online

Dosarele de succesiune judiciară înregistrate la instanțele din România pot fi monitorizate folosind StatusDosar. Introduceți numărul dosarului și vedeți instant:

  • ✓ Stadiul actual al dosarului și data următoarei ședințe
  • ✓ Părțile implicate (moștenitori, avocat, expert)
  • ✓ Hotărârile instanței și rapoartele de expertiză
  • ✓ Termenele de atac și hotărârile definitive
Caută un dosar acum →

Link-uri utile

Avocați specializați în succesiuni → Conexe: Dosar civil → Glosar: Hotărâre judecătorească →

Întrebări frecvente

Succesiunea este procesul legal de transmitere a patrimoniului (bunuri, drepturi și datorii) unei persoane decedate către moștenitorii legali sau testamentari. Este reglementată de Codul civil (Cartea a IV-a, art. 953-1163).
O succesiune notarială (când toți moștenitorii sunt de acord) poate fi finalizată în 1-3 luni. O succesiune judiciară (cu dispute privind cotele sau masa succesorală) poate dura 6 luni - 3 ani, în funcție de complexitate.
Moștenitorii au la dispoziție 1 an de la data decesului pentru a accepta sau renunța la moștenire (art. 1103 Cod civil). După acest termen, dacă moștenitorul nu a făcut acte de acceptare, este considerat că a renunțat.
Da. Dosarele de succesiune judiciară înregistrate la instanțele din România sunt accesibile public. Folosiți StatusDosar pentru a căuta după numărul dosarului și a urmări ședințele, părțile, expertizele și hotărârile.
Rezerva succesorală este cota minimă din moștenire garantată de lege moștenitorilor protejați (descendenți, soțul supraviețuitor, părinții defunctului). Aceasta este jumătate din cota legală de moștenire și nu poate fi diminuată nici prin testament.

Urmărește dosarul de succesiune
în timp real

Cont gratuit, fără card. Primești notificări instant la ședințe, expertize și hotărâri.

Creează cont gratuit → Caută un dosar