Contestația în anulare — cale extraordinară pentru erori de procedură
Contestația în anulare atacă hotărâri definitive pentru erori grave de procedură — în special citare nelegală sau omisiunea soluționării unui motiv de recurs. Nu este o judecată pe fond.
Definiţie
Ce este contestația în anulare?
Contestația în anulare (art. 503–507 NCPC) este o cale extraordinară de atac de retractare care poate fi exercitată împotriva hotărârilor judecătorești definitive, pentru motive strict procedurale. Spre deosebire de revizuire, nu vizează fondul cauzei, ci erori grave de procedură care au viciat judecata.
Motive (art. 503 NCPC)
Împotriva oricărei hotărâri definitive:
- Partea care a pierdut procesul nu a fost legal citată la termenul la care s-a judecat cauza.
- Hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea normelor de ordine publică privind competența instanței.
Specific împotriva hotărârilor de recurs:
- Instanța de recurs a omis să cerceteze vreunul din motivele de casare invocate.
- Dezlegarea dată recursului este contrară hotărârilor anterioare ale aceleiași instanțe (conflict jurisprudențial intern).
Termenul
Contestația în anulare se depune în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii, dar nu mai târziu de 1 an de la data rămânerii definitive (art. 504 NCPC).
Procedura și efecte
- Se judecă de instanța a cărei hotărâre se atacă.
- Dacă este admisă, hotărârea atacată se desființează și se rejudecă.
- Nu suspendă automat executarea — suspendarea se cere separat.
Ai un dosar pe rol?
Primești notificări automate la orice modificare — termen nou, soluție pronunțată, schimbare stadiu. Gratuit pentru primul dosar.