Conexarea dosarelor — când și cum se unesc două procese
Conexarea unește două dosare aflate pe rolul aceleiași instanțe, cu același obiect sau strâns legate, pentru a evita hotărâri contradictorii. Dosarele se judecă împreună de același complet.
Definiţie
Ce este conexarea?
Conexarea (art. 139 NCPC) este măsura prin care instanța unește două sau mai multe dosare aflate în curs de judecată, atunci când există o strânsă legătură între ele: același obiect, aceleași părți sau cauze interdependente. Scopul este evitarea soluțiilor contradictorii și economia de procedură.
Condiții pentru conexare
- Dosarele sunt pe rolul aceleiași instanțe (nu se conexează dosare de la instanțe diferite — acolo operează strămutarea sau prorogarea de competență).
- Există o legătură strânsă între cereri: același drept de proprietate disputat în două acțiuni, debitor și fidejusor chemați separat în judecată, cerere principală și cerere reconvențională înregistrate separat.
- Dosarele sunt în aceeași fază procesuală (ambele la fond, ambele la apel).
Procedura
- Cererea de conexare poate fi făcută de oricare parte sau de instanță din oficiu.
- Instanța mai recent învestită se dezînvestește și trimite dosarul la instanța mai veche (prima învestită).
- Dacă instanțele sunt de niveluri diferite, competența revine instanței superioare.
Efecte
- Dosarele conexate se judecă împreună, dar se pronunță o singură hotărâre.
- Numerele de dosar rămân distincte; pe StatusDosar.ro veți vedea ambele dosare cu mențiunea conexării.
- Disjungerea ulterioară este posibilă dacă unirea s-a dovedit neoportună.
Nu confundați conexarea cu disjungerea, care face operațiunea inversă.
Ai un dosar pe rol?
Primești notificări automate la orice modificare — termen nou, soluție pronunțată, schimbare stadiu. Gratuit pentru primul dosar.